Zilele în care ninge și zilele în care rămâne zăpadă pe sol se numără separat. Pentru șapte orașe am calculat al doilea indicator din reanaliza ERA5-Land, cu o limită esențială: Open-Meteo avertizează că acest model tinde să supraestimeze grosimea stratului, astfel că rezultatele trebuie citite ca estimări pentru zona orașului.

Ce am numărat

Am folosit grosimea orară a stratului de zăpadă din ERA5-Land, disponibilă prin Open-Meteo, pentru treizeci de sezoane: din 1991–1992 până în 2020–2021. În fiecare sezon am urmărit intervalul de la 1 septembrie la 30 iunie. Am numărat o zi dacă cel puțin o valoare orară indica minimum 1 cm de zăpadă pe sol.

Pragul de 1 cm este alegerea acestei analize. Ziua este delimitată de la miezul nopții la miezul nopții în UTC, nu după ora locală a României. O zi inclusă în calcul poate avea zăpadă doar o parte din timp; nu înseamnă că stratul s-a păstrat întreaga zi.

Media include toate cele 30 de sezoane, inclusiv eventualele sezoane fără atingerea pragului. Am rotunjit mediile la cea mai apropiată zi și am verificat ca seriile folosite să nu aibă valori orare lipsă. Calculul este separat de cel din articolul despre prima ninsoare, care urmărește zăpada proaspăt căzută.

Câte zile rezultă pentru fiecare oraș

Tabelul arată estimări din model, fără validare față de observațiile fiecărei stații meteorologice. Coloanele cu numărul minim și maxim se referă la sezoanele cu cele mai puține și cele mai multe zile care ating pragul în această serie.

Oraș Zile pe sezon, în medie Cele mai puține într-un sezon Cele mai multe într-un sezon
Miercurea Ciuc 147 113 180
Brașov 139 101 181
Sibiu 121 74 164
Cluj-Napoca 101 41 155
Iași 87 32 154
București 66 27 141
Timișoara 55 9 103

Acestea sunt totaluri de zile, care pot fi despărțite de perioade fără zăpadă. De exemplu, media de 66 de zile pentru București nu descrie un interval neîntrerupt de această lungime. Nici ordinea din tabel nu trebuie preluată drept un clasament al observațiilor din orașe.

Cât diferă un sezon de altul

În seria pentru București, pragul a fost atins în 27 de zile în sezonul 2006–2007 și în 141 de zile în 1995–1996. La Timișoara, minimul este de nouă zile, atât în 2006–2007, cât și în 2019–2020, iar maximul este de 103 zile în 1995–1996. Valorile descriu variația din model, nu recorduri certificate la stațiile ANM.

Rezultatul depinde și de grosimea aleasă. Dacă numărăm zilele în care cel puțin o valoare orară ajunge la 5 cm, media scade la 105 zile la Miercurea Ciuc, 35 de zile la București și 18 zile la Timișoara. Acest al doilea calcul arată cât se schimbă numărul la un alt prag; nu corectează eventualele erori ale modelului.

Ce limite au estimările

Copernicus explică faptul că ERA5-Land simulează condițiile de la suprafața uscatului folosind datele atmosferice ERA5. Observațiile influențează rezultatul indirect, prin acele date. Valorile nu sunt o arhivă a măsurătorilor din centrul fiecărui oraș.

Modelul reprezintă zone întinse printr-o rețea de puncte. Relieful și altitudinea zonei reprezentate pot diferi de cele ale orașului, mai ales lângă munți. În plus, avertismentul Open-Meteo despre supraestimarea grosimii contează și aici: dacă modelul păstrează un strat peste prag prea mult timp, poate rezulta un număr prea mare de zile. Nu am aplicat o corecție, fiindcă nu am stabilit una prin comparație cu observații complete.

Am verificat și seria pentru Constanța, dar răspunsul primit pentru punctul ales conținea numai valori lipsă ale grosimii stratului. Orașul nu apare în tabel; lipsa datelor nu înseamnă că nu a fost zăpadă. Pentru o analiză oficială a unui sezon concret, ANM publică hărți ale numărului de zile cu strat, cu perioada și definiția indicatorului precizate.

Ce înseamnă pentru tine

  • Pentru zilele următoare, citește prognoza locală. Mediile din trecut nu spun dacă va fi zăpadă în weekendul ales și nici cât va ține stratul după următoarea ninsoare.
  • La munte, deosebește zăpada nouă de stratul existent. Pe pagina Munte, coloanele „Zăpadă azi” și „La sol” afișează separat aceste estimări. Verifică stațiunea și altitudinea la care se referă informația.
  • Compară statistici cu aceeași definiție. Perioada, pragul și felul în care este numărată o zi pot schimba rezultatul. Tabelul de aici nu este o analiză a tendinței climatice și nu stabilește condițiile de pe o stradă sau un traseu.