În cele treizeci de sezoane analizate, reanaliza ERA5 indică, în medie, aproximativ 31 de zile cu minime de cel mult −10 °C la Gheorgheni, 9 la București și 2 la Constanța. Numărul lor poate varia mult de la o iarnă la alta, chiar în același oraș.
Ce am calculat și din ce
Am folosit reanaliza ERA5 a programului Copernicus, disponibilă prin Open-Meteo, pentru treizeci de sezoane, din 1991–1992 până în 2020–2021. În calcul, fiecare sezon începe la 1 iulie și se încheie la 30 iunie anul următor. Pentru fiecare oraș am numărat zilele în care temperatura minimă estimată a aerului la 2 metri a fost de cel mult −10 °C, apoi am calculat media pe sezon, rotunjită la număr întreg.
Potrivit documentației Open-Meteo, minima zilnică este calculată din valorile orare ale întregii zile. Datele nu se referă doar la timpul nopții și nici nu spun câte ore a durat gerul. O zi intră în numărătoare dacă minima ei atinge pragul, chiar dacă ulterior se încălzește.
Pragul de −10 °C este o alegere pentru această analiză; nu reprezintă un criteriu suficient pentru emiterea unui cod ANM. O reanaliză combină observații cu un model al atmosferei, iar rezultatele sunt estimări pentru zona fiecărui oraș. Am folosit aceeași sursă de date și în articolul despre prima ninsoare.
Câte zile ating pragul, oraș cu oraș
| Oraș | Altitudine | Zile pe sezon, în medie | Cele mai multe zile într-un sezon | Sezoane fără astfel de zile | Prima zi, în medie | Ultima zi, în medie |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Gheorgheni | 816 m | 31 | 60 (1995–1996) | 0 | 9 decembrie | 8 martie |
| Miercurea Ciuc | 653 m | 26 | 57 (1995–1996) | 0 | 17 decembrie | 24 februarie |
| Întorsura Buzăului | 763 m | 26 | 50 (2002–2003) | 0 | 14 decembrie | 1 martie |
| Brașov | 573 m | 22 | 46 (1992–1993) | 0 | 14 decembrie | 21 februarie |
| Suceava | 360 m | 20 | 62 (1995–1996) | 0 | 19 decembrie | 19 februarie |
| Iași | 66 m | 15 | 38 (2002–2003) | 0 | 25 decembrie | 9 februarie |
| Cluj-Napoca | 352 m | 15 | 38 (2002–2003) | 0 | 24 decembrie | 16 februarie |
| Târgu Mureș | 319 m | 14 | 35 (2001–2002) | 0 | 25 decembrie | 8 februarie |
| Sibiu | 410 m | 12 | 28 (1992–1993) | 1 | 24 decembrie | 14 februarie |
| București | 83 m | 9 | 23 (2002–2003) | 1 | 2 ianuarie | 5 februarie |
| Craiova | 105 m | 8 | 17 (2016–2017) | 3 | 27 decembrie | 9 februarie |
| Oradea | 126 m | 7 | 25 (2002–2003) | 6 | 4 ianuarie | 5 februarie |
| Timișoara | 96 m | 5 | 16 (2004–2005) | 7 | 6 ianuarie | 28 ianuarie |
| Constanța | 40 m | 2 | 8 (2011–2012) | 11 | 17 ianuarie | 1 februarie |
Toate valorile se referă la zile cu minima de cel mult −10 °C. Media numărului de zile include toate cele 30 de sezoane, inclusiv pe cele în care pragul nu a fost atins. În schimb, datele medii ale primei și ultimei zile includ numai sezoanele în care a existat cel puțin o astfel de zi: la Constanța, de exemplu, 19 din 30. Datele sunt rotunjite la cea mai apropiată zi.
În acest calcul, Gheorgheni are cea mai mare medie dintre orașele analizate, iar Constanța, cea mai mică. La Oradea, Timișoara și Constanța apar mai multe sezoane fără nicio zi care să atingă pragul. Asta nu înseamnă că în acele sezoane nu a înghețat. Rezultatele depind de datele reanalizei și de pragul ales; tabelul singur nu explică diferențele dintre orașe.
Cât de mult diferă un sezon de altul
La Suceava, reanaliza indică 62 de zile cu minime de cel mult −10 °C în sezonul 1995–1996 și o singură zi în 2019–2020. La București, numărul ajunge la 23 în sezonul 2002–2003, în timp ce în 2006–2007 pragul nu este atins. Media nu descrie, așadar, fiecare iarnă în parte.
Dacă alegem un prag mai scăzut, de −15 °C, numărul de zile se reduce. Media pe sezon este de aproximativ 12 la Gheorgheni, 10 la Miercurea Ciuc și 2–3 la București. Și aceste medii includ toate cele 30 de sezoane, inclusiv pe cele fără zile atât de reci.
Ce nu spune tabelul
Tabelul arată cât de des a fost atins pragul ales. Nu spune dacă zilele au fost consecutive, cât a durat fiecare episod sau cât de scăzută a fost temperatura în fiecare caz. Nici intervalul dintre prima și ultima dată medie nu trebuie citit ca o perioadă cu ger neîntrerupt.
Estimările pentru zona unui oraș pot diferi de măsurătorile dintr-un anumit punct, mai ales acolo unde relieful favorizează acumularea aerului rece. Pentru recorduri măsurate, consultă caracterizările climatologice ale ANM. Articolul despre Întorsura Buzăului explică rolul depresiunilor în răcirea nocturnă.
Rezultatele descriu cele treizeci de sezoane încheiate în 2021. Ele nu sunt o prognoză pentru iarna care urmează și nici o analiză a schimbării frecvenței gerului de-a lungul perioadei.
Ce înseamnă pentru tine
- Pregătește instalațiile de exterior înainte de îngheț. Datele din tabel privesc un prag mult mai scăzut decât 0 °C; nu aștepta prima minimă de −10 °C pentru a lua măsuri.
- Urmărește minima din tabelul pe 10 zile. Coloana „Min” arată minima prognozată pentru fiecare zi. Verifică din nou prognoza pe măsură ce se apropie ziua care te interesează.
- Consultă și fila Pe ore. Coloana „Temp” arată temperatura aerului, iar „Se simte ca” estimează temperatura resimțită, ținând cont și de vânt. Numărătoarea din articol folosește temperatura aerului.
- Citește mesajele ANM pentru zona ta. Pagina de avertizări afișează codurile disponibile prin MeteoAlarm, iar articolul despre coduri explică semnificația lor.