În Țara Făgărașului, vântul mare poate aduce aer cald și uscat în plină iarnă și poate grăbi topirea zăpezii. Este un vânt de tip föhn: aerul se încălzește pe măsură ce coboară dinspre creastă spre localitățile de la poalele munților.
De unde vine căldura
Aerul care urcă pe un versant se dilată și se răcește, fiindcă presiunea scade odată cu altitudinea. Dacă se răcește suficient, vaporii de apă se condensează, se formează nori și poate să plouă sau să ningă. Condensarea eliberează căldură, iar ploaia sau ninsoarea îndepărtează o parte din apă. Dincolo de creastă, aerul coboară, se comprimă și se încălzește, ajungând la poalele muntelui mai cald și mai uscat decât era la aceeași altitudine pe celălalt versant.
Föhnul se poate produce și fără ploaie sau ninsoare. Uneori, aerul rece de la poale rămâne blocat în fața muntelui, iar peste creastă trece aerul de la altitudine, care se încălzește la coborâre. La încălzire pot contribui și amestecul dintre straturile de aer, și soarele, acolo unde se risipesc norii. Met Office, despre formarea föhnului.
Țara Făgărașului se află la nord de munți. Când aerul vine dinspre sud și trece peste creastă, poate coborî pe versantul nordic, spre depresiune. Așa se explică de ce un vânt care vine dinspre munte poate aduce o încălzire la Făgăraș sau la Victoria.
Cum îl recunoști
Uneori, norii rămân de-a lungul crestei, în timp ce deasupra depresiunii cerul se înseninează. Se formează pe versantul pe care urcă aerul și se destramă dincolo de creastă, pe măsură ce acesta coboară și se încălzește. De la poale, conturul munților se poate vedea foarte clar.
Temperatura crește, umiditatea relativă scade, iar vântul bate în rafale dinspre munte. Descrierea publicată de Geografilia menționează viteze de peste 36 km/h și episoade care pot dura zile întregi, în orice anotimp. Cifra descrie intensitatea pe care o poate avea vântul; nu este un prag după care să-l recunoști. Geografilia, Vânturile locale din România.
| Caracteristică | Vântul mare |
|---|---|
| De unde bate | dinspre Munții Făgăraș, spre depresiunea de la nord |
| Când poate apărea | în orice anotimp |
| Unde se simte | în Țara Făgărașului, numită și Țara Oltului |
| Ce poți observa | încălzire, aer mai uscat, rafale; uneori, nori pe creastă și senin la poale |
Cum grăbește topirea zăpezii
Vântul mare poate grăbi topirea zăpezii de la poalele Făgărașului. Câtă zăpadă se topește depinde însă de temperatură, de durata încălzirii și de grosimea stratului. Faptul că bate dinspre munte nu înseamnă că zăpada va dispărea peste tot până seara.
O topire rapidă poate mări debitele pâraielor. Pe pantele înzăpezite, apa pătrunsă în strat poate favoriza alunecarea zăpezii și declanșarea avalanșelor de topire. Riscul depinde de starea zăpezii și de teren, așa că vremea plăcută din depresiune nu spune cât de sigur este un traseu montan. ANM, buletinul nivometeorologic.
Vara, vântul mare poate grăbi coacerea culturilor, după cum arată și descrierea din Geografilia.
Ce poți urmări în prognoză
Modelele de prognoză nu redau toate văile și crestele în detaliu. De aceea, pot subestima încălzirea și rafalele de la poalele muntelui. Ajustarea temperaturii în funcție de altitudine, folosită pentru prognozele de pe Cerul.ro, nu poate compensa toate aceste lipsuri. Explicăm cum sunt prelucrate datele în pagina Cum facem prognoza.
Urmărește împreună direcția vântului, temperatura și umiditatea. Vântul dinspre munte, încălzirea și scăderea umidității pot indica un episod de föhn. Ploaia sau ninsoarea pe versantul sudic, însoțită de înseninare în Țara Făgărașului, este un alt indiciu, dar nu o condiție obligatorie.
Ce înseamnă pentru tine
- Dacă îți faci planuri pentru zăpadă, verifică starea ei înainte de plecare. Într-o zi cu vânt mare, stratul se poate subția repede.
- Pentru un traseu montan, consultă buletinul nivometeorologic al ANM, verifică-i perioada de valabilitate și ține cont de recomandările Salvamont.
- Când se anunță vânt puternic, citește avertizările pentru zonă. Viteza din prognoză nu arată singură cât de puternice pot fi rafalele pe traseul tău.
- Pe pagina cu prognoza pe ore, urmărește cum evoluează temperatura, umiditatea și vântul. La Făgăraș sau la Victoria, aceste schimbări te pot ajuta să observi încălzirea dinspre munte.
Surse
- Met Office, Foehn effect.
- Geografilia, Vânturile locale din România, cu trimitere bibliografică la Stăncescu I., Ballif S., Meteorologie și drumeție, Editura Sport-Turism, 1976.
- ANM, Buletin nivometeorologic.