Radarul meteo detectează picături de apă, fulgi și grindină în aer, iar din semnalul primit se estimează intensitatea ploii. Harta de pe pagina de radar te ajută să urmărești aversele din apropiere, dar nu măsoară direct cât plouă la sol și nu este o prognoză.

Ce măsoară un radar

Antena trimite impulsuri de unde radio și recepționează semnalul reflectat de picături, fulgi sau grindină. Timpul în care se întoarce semnalul arată distanța până la acestea. Din puterea ecoului, după corecțiile necesare, se calculează reflectivitatea: o măsură a felului în care particulele din aer reflectă undele radio. National Weather Service, cum funcționează radarul.

Din reflectivitate se estimează intensitatea ploii, în milimetri pe oră. Dacă o ploaie de 1 mm/h ar continua cu aceeași intensitate timp de o oră, ar lăsa un litru de apă pe metru pătrat. Valoarea de pe hartă nu spune cât s-a adunat deja și nici cât va ploua în ora următoare.

Estimarea depinde de mărimea și numărul picăturilor, precum și de prezența gheții. Același ecou poate corespunde unor cantități diferite de apă ajunse la sol. Un pluviometru măsoară apa strânsă într-un punct; radarul oferă o imagine de ansamblu asupra ploii dintr-o regiune.

De unde vine harta de pe Cerul.ro

Folosim imaginea compusă din datele mai multor radare europene, inclusiv ale ANM, prin programul OPERA al EUMETNET. Produsul de reflectivitate are o rezoluție de 1 km și se actualizează la fiecare 5 minute. Pe Cerul.ro afișăm cadre la 10 minute, într-o animație care acoperă aproximativ ultimele două ore. EUMETNET, rețeaua europeană de radare.

Pentru a reduce ecourile false, filtrăm datele și, când avem o imagine apropiată ca oră, le comparăm cu estimarea intensității ploii furnizată separat de OPERA. Aceasta se actualizează mai rar. Filtrarea poate ascunde temporar o aversă abia formată, așa că ora imaginii și eventualele mesaje despre date vechi contează mai mult decât o presupusă întârziere fixă. Găsești detalii în Cum facem prognoza.

Ce înseamnă culorile

Culorile arată intensitatea estimată a ploii. Tabelul urmează legenda de pe harta Cerul.ro; alte site-uri pot folosi alte culori sau praguri.

Culoare Intensitatea estimată
Albastru deschis sub 1 mm/h
Albastru închis 1–2 mm/h
Verde 2–5 mm/h
Galben 5–10 mm/h
Portocaliu 10–20 mm/h
Roșu 20–50 mm/h
Violet de la 50 mm/h în sus

O zonă roșie sau violetă poate indica ploaie foarte puternică. Grindina poate însă întări ecoul și duce la supraestimarea intensității ploii. Culoarea singură nu confirmă prezența grindinei și nici nu justifică ignorarea unei averse puternice. National Weather Service, limitele estimării ploii.

De ce harta poate arăta altceva decât vezi afară

Ploaia slabă poate trece neobservată. Cu cât fasciculul se îndepărtează de radar, cu atât ajunge mai sus față de suprafața Pământului și poate trece pe deasupra norilor joși. Burnița dă și un ecou slab, iar munții pot bloca o parte din fascicul. În schimb, picăturile detectate la înălțime se pot evapora înainte de a ajunge la sol: pe hartă apare ploaie, dar afară rămâne uscat.

Unele ecouri nu vin de la ploaie. Relieful și clădirile pot reflecta semnalul, iar în anumite condiții atmosferice fasciculul se curbează mai mult spre sol. Filtrele reduc aceste ecouri, fără să le elimine întotdeauna complet. O pată care rămâne în același loc poate fi suspectă, dar și ploaia poate stagna sau se poate reface în aceeași zonă; mișcarea nu este un test sigur. National Weather Service, limitele radarului.

Zăpada în curs de topire poate exagera ecoul. Fulgii acoperiți de apă reflectă puternic semnalul și pot face ploaia să pară mai intensă decât este la sol. Efectul se numește „bandă strălucitoare” și poate apărea chiar dacă jos plouă, fără lapoviță. National Weather Service, erorile estimării ploii.

Cum folosești animația

Urmărește direcția în care se deplasează zonele de ploaie și dacă se extind sau se restrâng. Asta te ajută să apreciezi dacă o aversă se apropie, dar nu îți dă o oră sigură de sosire. Aversele se pot forma, întări sau risipi între două imagini.

Verifică atât ora imaginii afișate, cât și rubrica „Ultimele date”. În timpul animației poți privi un cadru mai vechi, deși există unul mai recent. Dacă apare un mesaj despre date vechi sau o imagine care nu s-a încărcat, nu interpreta harta goală drept lipsă a ploii.

Pe paginile de localitate, „Plouă acum” se bazează pe ecourile dintr-o zonă din jurul localității, în ultimul cadru disponibil. Nu confirmă că plouă pe fiecare stradă. Nici lipsa culorii de pe hartă nu garantează vreme uscată: pe harta publică, zonele fără date nu sunt marcate separat, iar filtrarea poate elimina unele ecouri.

Ce înseamnă pentru tine

  • Înainte să ieși, verifică ora ultimelor date și pornește animația. Urmărește ploaia din jur, nu doar punctul în care te afli.
  • Dacă afară plouă, dar harta este goală, ține cont de ce vezi afară. Ploaia slabă, lipsa datelor sau filtrarea pot explica diferența.
  • Dacă apare o zonă de ploaie puternică, verifică și avertizările meteo. O pată care pare nemișcată nu este neapărat un ecou fals.
  • Pentru planurile din orele următoare, consultă și prognoza pe ore a localității tale. Radarul arată evoluția recentă, iar prognoza estimează ce poate urma.

Surse